emecebe reloaded

Bine ai venit la EMCB
19.11.2017, 18:11

>

Vezi versiunea pentru imprimanta

Diagnosticul diferential al bolii Crohn - o problema pentru clinician

Gastroenterologie
Articol pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna iunie 2007.

Dr. Mirela Ciocîrlan, Dr. Mihai Ciocîrlan, Prof. Mircea Diculescu

Diagnosticul bolii Crohn (BC), ca și al colitei ulcerative (CU) se bazează pe acumularea datelor oferite de examenul fizic, istoricul, probele de laborator și imagistică, dar mai ales pe examenul endoscopic și anatomopatologic. Cu toate acestea diagnosticul nu este întotdeauna facil, astfel că, în funcție de toate datele prezentate trebuiesc excluse alte cauze ce se exprimă aproape identic din punct de vedere clinic sau paraclinic.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Particularitati epidemiologice ale bolii Crohn - tendinte actuale

Gastroenterologie
Articol pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna iunie 2007.

Dr. Mirela Ciocirlan, Dr. Mihai Ciocirlan, Dr. Dan Pițigoi, Prof. Mircea Diculescu

Deși descrisă din 1769, maladia Crohn este considerată o boală a secolului XX. Studiul epidemiologiei acesteia are o importanță majoră din mai multe considerente, în primul rând poate pentru că oferă indicii în descifrarea unei etiologii încă neelucidate, dar și pentru elaborarea unor programe de sănătate publică; iar pe de altă parte poate preciza extinderea actuală a bolii. În plus, studiile care se referă la o perioadă de timp mai mare ne oferă informații despre istoria naturală și complicațiile afecțiunii studiate.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Tumorile neuroendocrine ale tractului digestiv si pancreasului - update de diagnostic si tratament

Gastroenterologie
Articol pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna aprilie 2007

Mirela Ciocirlan1, Mihai Ciocirlan1, Tudor Arbanas1, Alexandru Lupu2, Mircea Diculescu1

  1. Centrul de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni Bucuresti
  2. UMF Carol Davila, Bucuresti

Tumorile neuroendocrine (TNE) reprezinta un grup heterogen de tumori, rare (aproximativ 1% din totalul malignitatilor), insa foarte interesante, avand o evolutie clinica si o abordare diagnostica si terapeutica cu totul particulare.

TNE sunt cel mai frecvent situate la nivelul sistemului digestiv (70%) si plamanului (25%), iar in ceea ce priveste localizarea digestiva cel mai frecvent le gasim la nivelul intestinului subtire (28%), apendicelui (19%) si rectului (13%) [1, 2].

Incidenta acestor tumori este de 2-3/100 000 locuitori/an, si se pare ca este in crestere; in literatura se discuta daca este o escaladare reala a incidentei sau ea se datoreaza cresterii performantei mijloacelor de diagnostic [3, 4].

TNE pot fi sporadice sau in cadrul unor sindroame de neoplazii multiple (MEN I); riscul unei persoane cu o ruda de gradul I cu o tumora neuroendocrina, este de 4 ori mai mare decat al populatiei generale [5]; un studiu foarte larg realizat recent a aratat ca 20% din cei cu TNE vor dezvolta in cursul vietii o alta neoplazie, cel mai frecvent digestiva [6].

Vezi versiunea pentru imprimanta

Diagnosticul pancreatitelor cronice - o abordare sintetica pentru cresterea performantei diagnostice si terapeutice

Gastroenterologie
Articol pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna aprilie 2007

Mirela Ciocirlan, Mihai Ciocirlan, Mircea Diculescu

Centrul de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni, Bucuresti

Pancreatita cronica (PC) este o maladie inflamatorie cronica a pancreasului caracterizata prin episoade repetitive de inflamatie cu necroza si ulterior fibroza tesutului glandular, ducand progresiv la distructia parenchimului exocrin si endocrin.

Alcoolismul este de departe cea mai frecventa cauza (85%), boala aparand in mod tipic la barbati, in jurul varstei de 40 de ani. Riscul este proportional cu durata si cantitatea de alcool consumata: (>150g alcool /zi intre 6-12 ani, consumul “social”:

Vezi versiunea pentru imprimanta

Hemoragia digestiva de cauza enterala atipica. Dificultati diagnostice si terapeutice

Gastroenterologie
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (5): 471-478)

Cristina Duminicã, S. Constantinoiu, D. Predescu, I.N. Mates, Cristina Iosif

Articol pentru sectiunea EMC Chirurgie, luna aprilie 2007

Introducere
Hemoragia gastrointestinalã prezintã rate crescute ale mortalitãtii si morbiditãtii, mai ales cã hemoragia digestivã la vârstnici a devenit din ce în ce mai comunã. Un diagnostic corect este vital, mai ales la persoanele în vârstã care au resurse limitate. O anamnezã atentã este foarte importantã, apoi un examen fizic corect si analize pertinente efectuate înainte ca o cantitate semnificativã de sânge sã fi fost pierdutã (4-6 unitãti) (1).
Hemoragia poate sã survinã de la orice nivel al tractului digestiv, de la orofaringe pânã la anus; poate fi ocultã, manifestându-se prin slãbiciune, anemie, hipotensiune ortostaticã sau poate fi masivã, instalându-se rapid, cu pierderi mari de sânge. Hemoragia reprezintã primul semn de afectare digestivã în mai mult de o treime din cazuri, iar la 70% dintre pacienti nu existã un istoric de sângerare. Cu toate cã marea majoritate a hemoragiilor digestive (80 %) se opresc spontan, fãrã interventie, ceilalti 20 % dintre pacienti reprezintã o adevãratã provocare diagnosticã si terapeuticã pentru chirurg, iar în ultimele decade endoscopia flexibilã si arteriografia joacã un rol din ce în ce mai important în diagnosticarea eficientã si tratamentul acestor pacienti (1).
Hemoragiile digestive acute inferioare reprezintã o problemã clinicã importantã, ele afectând conform statisticilor din Statele Unite aproximativ 20-27 din 100.000 de persoane pe an (2).
Hemoragia digestivã enteralã este consideratã o cauzã rarã de sângerare (1%) fatã de cele de la nivelul tractului gastro-intestinal superior sau colonului (80 %), iar diagnosticul cauzal prezintã intotdeauna dificultãti. În cazul hemoragiei cu sediul la nivelul intestinului subtire, stabilirea exactã a sediului leziunii este de cele mai multe ori foarte dificilã, atât clinic, cât si endoscopic, ceea ce implicã necesitatea unor investigatii suplimentare. Diagnosticul este cu atât mai dificil cu cât hemoragia provine din leziuni minore de la nivelul intestinului subtire care nu este un segment usor accesibil pentru tehnicile de vizualizare directã a tractului digestiv.
Datoritã caracterului sãu înselãtor, de cele mai multe ori abordarea diagnosticã si terapeuticã a hemoragiei cu sediu la nivelul intestinului subtire prin prisma algoritmilor clasici nu este suficientã. Sursele de sângerare pot fi ascunse la nivelul intestinului subtire si astfel tabloul se poate constitui într-o hemoragie apãrutã la distantã dupã episodul initial. Aceste hemoragii cu localizare enteralã sunt înselãtoare chiar si pentru un expert în endoscopie. Atunci când evaluarea tractului gastrointestinal superior si a colonului nu relevã nici o sursã de sângerare, trebuie automat sã ne gândim la o leziune la nivelul intestinului subtire. Angiodisplazia reprezintã una dintre cele mai frecvente cauze de sângerare la nivel enteral, fiind rãspunzãtoare de aproximativ 70 - 80% dintre episoade (3). Alte cauze comune de hemoragie a intestinului subtire sunt diverticuloza, diverticulul Meckel, neoplaziile, enterite, iar drept cauze rare sunt considerate: fistulele aorto- enterice, ulcerele cecale sau ileale, malformatii vasculare intestinale, varicele ectopice (în cadrul sindromului de hipertensiune portalã) (2).
Astfel, cel mai important factor în managementul hemora-giilor tractului digestiv îl reprezintã localizarea adecvatã a leziunii. Hemoragia digestivã de cauzã enteralã constituie o entitate rarã, iar determinarea localizãrii anatomice specifice a sursei de sângerare este foarte dificilã.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Terapia tumorilor hepatice maligne cu microunde si unde de radiofrecventa

Gastroenterologie
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia 100 (2): 111-120)

I. Popescu, M. P. Sîrbu-Boeti, V. Tomulescu, S. Ciurea, M. Boros, D. Hrehoret, C. Jemna

Articol pentru sectiunea EMC Chirurgie, luna aprilie 2007



Introducere
Tumorile hepatice sunt unele dintre cele mai frecvente tumori. Dintre tumorile maligne primare hepatice cele mai frecvente sunt carcinoamele hepatocelulare, care survin în majoritatea cazurilor pe ficat cirotic (1). Ficatul este cel mai frecvent organ în care apar metastaze din cancere cu altã localizare (2).
Rezectia chirurgicalã si transplantul hepatic sunt actualmente singurele metode terapeutice curative pentru carcinoamele hepatocelulare. Din nefericire mai putin de 30% din pacienti sunt eligibili pentru rezectie, datoritã invaziei tumorale avansate sau cirozei asociate. Morbiditatea si mortalitatea legate de hepatectomie la acesti pacienti sunt crescute (10-30%). În plus, postoperator carcinomul hepatocelular recidiveazã frecvent (cel putin 75% (1)), datoritã caracterului sãu multicentric, fapt ce necesitã tratamente repetate (3). Supravietuirea pacientilor rezecati este la 5 ani de 25-50% (1).
Vezi versiunea pentru imprimanta

Aspecte fiziologice ale motilitatii gastrice

GastroenterologieEMC MEDICINA INTERNA OCTOMBRIE
Autor: Ana Claudia Georgescu*
* Dr. Ana Claudia Georgescu, medic primar medicina interna, asistent universitar, Clinica Medicala II, U.M.F. - Craiova, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Craiova.

Caracteristicile musculaturii netede a stomacului

Spre deosebire de intestinul subtire si esofag, fibrele musculaturii gastrice au o orientare anatomica speciala, adaptata necesitatilor de dispersie a alimentelor si evacuare gastrica. Stratul longitudinal este localizat imediat subseros, fiind proeminent in cele 2/3 distale ale stomacului, de-a lungul micii si marii curburi. El continua cu stratul muscular longitudinal al duodenului, dar o parte din fibrele acestui strat longitudinal se termina la nivelul sfincterului piloric. Stratul circular, localizat sub cel longitudinal, exista in toate regiunile gastrice, dar nu este continuu precum stratul omolog din duoden, fiind izolat de acesta printr-o banda de tesut conjunctiv localizata la pilor. Stratul oblic este cel mai profund, fiind localizat submucos si se gaseste de-a lungul curburii mici, in vecinatatea cardiei, fiind continuu in jonctiunea gastro-esofagiana si parand sa participe la activitatile motorii specifice ale sfincterului esofagian.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Particularitati ale hepatitelor cronice virale b cu aghbe negativ

Gastroenterologie
Autori: D. Pitigoi*, M. Diculescu, Mirela Ciocirlan, M. Ciocirlan, Dana Moraru, Alina Badea, Adriana Stoicescu, Adriana Teiuseanu, Anca Lupu

*Dr. Dan Pitigoi, Clinica de Gastroenterologie, Hepatologie si Endoscopie Digestiva, Spitalul Fundeni, Bucuresti.

Hepatitele cronice virale B cu AgHBe negativ au devenit o entitate speciala, avand pe plan mondial o incidenta si prevalenta in continua crestere. Cauza acestei forme speciale de infectie este o mutatie suferita de virusul hepatitic B, cel mai frecvent fiind vorba de mutatia stop-codon in regiunea precore (virusul este incapabil sa sintetizeze AgHBe). În articol, vom releva trasaturile clinice, biochimice si virusologice ale acestor forme particulare de infectie virala. Vor fi, de asemenea, prezentate variantele de tratament si eficacitatea diverselor particule antivirale.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Screeningul cancerului colorectal sporadic intre realitati si perspective in Romania

Gastroenterologie
Autori: M. Diculescu*, M. Ciocirlan, Mirela Ciocirlan, D. Pitigoi, Adriana Teiusanu, Cristina Ditescu, T. Arbanas

*Dr. Mircea Dinculescu, Clinica de Gastroenterologie Hepatologie si Endoscopie Digestiva, Spitalul Elias, Bucuresti.

In Romania, incidenta cancerului colorectal (CCR) este considerata medie (18,55/100.000 locuitori), constatandu-se, in ultimii 10 ani, o crestere marcata a acesteia, de la 10,1 in 1989 la 18,55 in 1999. Incidenta CCR reprezinta 8% din incidenta neoplaziei, in general. Atat la barbati, cat si la femei, este pe locul 3 in Romania dupa cancerul bronhopulmonar si gastric si, respectiv, san si uter. Incidenta pe grupe de varsta este mai mare decat media peste 50 de ani si creste apoi aproape exponential. Un alt element demn de semnalat este ca aceasta neoplazie ocupa locul 3 in Romania la numarul de decese.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Observatii asupra patologiei asociate in boala ulceroasa

GastroenterologieC.P. Stancu*, G.B. Ungureanu, C.C. Comanescu, I.A. Popescu, I.C. Efrem, M.G. Khadra

In asistenta spitaliceasca, gandirea clinica are in vedere nu numai refacerea starii de sanatate a pacientilor, ci si pastrarea unui raport cost/eficienta echilibrat al ingrijirilor medicale. Cu alte cuvinte, medicul este chemat sa trateze cat mai bine bolnavul, dar fara a irosi mijloacele de diagnostic si tratament si fara a prelungi nejustificat durata de internare.