emecebe reloaded

Bine ai venit la EMCB
24.05.2018, 03:37

>

Vezi versiunea pentru imprimanta

Valoarea rezectiei in cancerul pancreatic: analiza unei experiente de 180 de cazuri in 10 ani

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie

M. Ionescu, C. Stroescu, S. Ciurea, A. Dragnea, T. Dumitrascu, Anna-Maria Tãnase, I. Popescu
Institutul Clinic Fundeni - Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic

Desi reprezintã doar 2-3% din totalul tumorilor maligne, cancerul pancreatic (CP) constituie a 5-a cauzã de mortalitate prin cancer si a 3-a cauzã de letalitate dintre neoplasmele digestive (1). CP rãmane una dintre cele mai severe neoplazii, prognosticul infaust fiind semnalat de rata globalã a mortalitãtii, de peste 80% în primul an de la diagnostic (2). Exereza tumoralã rãmane unica modalitate terapeuticã cu potential curativ, însã doar 20 - 35% din cazuri sunt rezecabile, în timp ce majoritatea pacientilor nu va putea beneficia decat de mãsuri paleative, chirurgicale sau nonchirurgicale (3).
Mai mult de 40% din pacientii cu CP local avansat au o sperantã de viatã de 3 - 6 luni (4, 5), în timp ce supravietuirea medie postrezectie se situeazã între 12 si 18 luni (6). De asemenea, în ultimele 2 decade se contureazã o tendintã de ameliorare a rezultatelor la distantã, cateva centre de prestigiu în chirurgia pancreaticã (7, 8) raportand supravietuiri la 5 ani de la rezectie de peste 20% (28 - 36%). Astfel, devine desuetã convingerea lui Crile (9) care aprecia în anii "70, prin prisma mortalitãtii operatorii (MT) ridicate (20 - 25%) si a supravietuirii limitate la 5 ani (1 - 3%) dupã duodenopancreatectomia cefalicã (DPC), cã by-passul este tratamentul de electie al CP cefalic.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Tratamentul chirurgical al carcinomului hepato-celular - indicatii, limite, exigente actuale

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie

C. Burcoveanu,
Spitalul 'Sf.Spiridon' Iasi, Clinica a III-a Chirurgicalã
Cr. Dragomir, C. Diaconu, V. Scripcariu, D. Timofte,
Clinica a III-a Chirurgicalã
I. Stratan,
Sectia ATI

Introducere
Carcinomul hepato-celular (CHC) reprezintã forma cea mai frecventã de cancer hepatic primitiv.
Desi superioritatea tratamentului chirugical al CHC este unanim recunoscutã (1, 2), coexistenta frecventã a cirozei si complexitatea arhitecturii vasculo-biliare hepatice cu care tumora contractã raporturi stranse limiteazã drastic si constant rezecabilitatea (10-30%) (1, 2, 3).
Dezvoltarea rapidã a tehnologiei conexe actului operator, explorãrile imagistice pre si intraoperatorii, la care se adaugã posibilitatea explorãrii rezervei functionale hepatice, au determinat ameliorarea evidentã a rezultatelor si o mortalitate admisã de 1% (Makuuchi) - 4%.(1)
Confruntati cu o realitate clinicã caracterizatã prin prezenta unor tumori voluminoase (medie 7,8 cm) la pacienti cirotici în 63% din cazuri, am încercat ameliorarea rezecabilitãtii în conditiile unei morbiditãti si mortalitãti perioperatorii apropiate de exigentele actuale.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Tratamentul miniinvaziv al litiazei caii biliare principale

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie

S. Ducam, Centrul de Instruire în Chirurgia Laparoscopicã al Societãtii Romane de Chirurgie Laparoscopicã, Cluj-Napoca.
C. Iancu, O. Bãlã, F. Graur, N. al-Hajjar, G. Îndoitu, I. Ghidras, M. Tantãu, Clinica Chirurgie III a UMF Cluj

Introducere
Litiaza cãi biliare principale (CBP) este prezentã la 8-15% dintre pacientii sub 60 ani si la 15-60% dintre cei peste 60 de ani (1). Dupã cum se stie toleranta CBP fatã de calculi este de obicei mult mai scãzutã în comparatie cu toleranta veziculei biliare iar complicatiile sunt adeseori de o gravitate extremã. În consecinta, calculii coledocieni, odatã recunoscuti, trebuie îndepãrtati cat mai curand posibil.
Dar, litiaza coledocianã ridicã dificultãti deosebite atat în diagnosticarea cat si în rezolvarea ei constituind o adevãratã piatrã de încercare în chirurgia cãilor biliare.
În prezenta lucrare ne propunem sã evaluãm metodele, posibilitãtile si limitele tratamentului miniinvaziv al litiazei CBP.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Atitudinea terapeutica in cancerele rectosigmoidiene si genitale local avansate si complicate

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie

Autori:
Dr. N. Angelescu, Clinica Chirurgicala Coltea
Dr. E. Popa, Clinica Chirurgicala Coltea
Dr. M. Angelescu, Clinica Chirurgicala Colentina
Cancerele recto-sigmoidiene si genitale local avansate si complicate, ridicã multiple probleme de atitudine terapeuticã.
Cancerul colo-rectal reprezintã aproximativ 10-12% dintre cancerele organismului, cu predominentã la sexul masculin (B/F=1,7/1), cu varsta peste 60 de ani. In ultima decadã, cancerul colo-rectal se intalneste si la varste mai tinere in proportie de 8% sub 40 de ani (1, 2, 3, 4).
Localizãrile recto-sigmoidiene se intalnesc cu o frecventã de peste 50% din cancerele colo- rectale iar, in aproape 60% din cazuri, bolnavii nostri se interneazã in stadii avansate de boalã, cu complicatii, ce obligã la o corectã alegere a atitudinii terapeutice (5, 6, 7, 8).
Vezi versiunea pentru imprimanta

Importanta prevenirii si a diagnosticului precoce al bolii tromboembolice in chirurgia laparoscopica

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie

Autori:
Dr. R. Palade, Dr. T. Nãstãsescu, Dr. D. Voiculescu (Clinica Chirurgie I, Spitalul Universitar de Urgentã)

În afara beneficiilor de ordin estetic, chirurgia "de catifea" a dus la o reducere a ratei infectiilor nozocomiale, a duratei de spitalizare si scurtarea semnificativã a convalescentei postoperatorii. Existã totusi, o morbiditate specificã asociatã acestei tehnici, printre care si favorizarea aparitiei bolii tromboembolice (BTE).
Principalul scop al studiului nostru constã in incercarea de a evalua incidenta corectã a BTE la pacientii colecistectomizati laparoscopic. În plus, studiul urmãreste sã evidentieze eficacitatea profilaxiei, care utilizeazã heparine cu greutate molecularã micã (LMWH).
Vezi versiunea pentru imprimanta

Locul laparoscopiei in sindromul dureros de fosa iliaca dreapta

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (4): 339-344)

Autori:
Dr. M. Marincas, Dr. C. Cirimbei, Dr. C. Daha, Dr. M. Mavru, Dr. Madalina Toba, Dr. Corina Georgescu, Dr. Ligia Paun, Dr. Madalina Criveanu
Clinica Chirurgie, Spitalul Caritas, Bucuresti

Introducere
Sindromul dureros de fosa iliaca dreapta (SD FID) se refera la acele situatii in care, utilizand intreaga gama de explorari clinice si paraclinice, nu se poate stabili cu certitudine carui organ din etajul subombilical al hemiabdomenului drept si se datoreaza suferinta clinica.
Notiunea de 'SD FID' s-a conturat o data cu aparitia tehnicii laparoscopice, desi chirurgia s-a confruntat dintotdeauna cu dificultatile diagnosticului diferential al durerii de fosa iliaca dreapta. Atitudinea in fata acestor cazuri clinice consta in efectuarea unei laparotomii de mici dimensiuni in fosa iliaca dreapta, care insa nu permitea o explorare convena-bila a viscerelor din jur. Daca apendicele era gasit afectat inflamator atunci se practica apendicectomie, respectivul caz fiind considerat practic solutionat. Problemele apareau atunci cand macroscopic apendicele era normal si cand, pentru o buna explorare intraoperatorie era nevoie de marirea inciziei. in aceasta situatie bolnavul ramanea cu o incizie mai mare si cu un potential de complicatii (precoce si tardive) de plaga mai mare, dar solutionat din punctul de vedere al organului afectat. Situatia cea mai neplacuta o reprezentau bolnavii la care, in fata unei afectari inflamatorii incipiente a apendicelui, chirurgul se multumea sa considere ca suferinta clinica este cauzata de acesta, sa practice apendicectomia, dar de fapt un alt organ din vecinatate (cel mai frecvent organele genitale interne in cazul pacientelor de sex feminin), erau cauza suferintei bolnavului. Postoperator evolutia era nefavorabila si uneori chiar cu sfarsit tragic.
Dificultatile diagnosticului preoperator apar mai ales in cazul femeilor, rezultand din vecinatatea anatomica dintre apendice si organele genitale interne, semnele clinice asemanatoare si frecventa asemanatoare a afectarii lor in perioada activa genitala. Aceasta explica ponderea considerabil mai mare a femeilor cu acest diagnostic. Desi mult mai rar, acest diagnostic se intalneste si la barbati, varsta inaintata sau contextul clinic atipic ridicand suspiciunea unei suferinte nonapendiculare.
Utilizarea tehnicii laparoscopice permite atat precizarea diagnosticului, cat si tratamentul miniinvaziv si tintit al leziunilor.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Strategia chirurgicala in rezolvarea icterului obstructiv benign

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (3): 241-250)

Autori:
Prof. Dr. V. Hotineanu
Clinica 1, Catedra 2 Chirurgie, Univ. de Stat de Medicina si Farmacie 'N.Testemitanu', Chisinau
A. Ferdohleb, A. Hotineanu
Clinica 1, Catedra 2 Chirurgie

Introducere
Obstructia tractului biliar reprezinta o afectiune importanta si frecventa, care, de regula solicita rezolvare chirurgicala. Se poate prezenta sub diferite aspecte clinice, dintre care cel mai evident este acela al icterului obstructiv (1, 2, 3, 4, 5). Ponderea totala a icterelor obstructive benigne este de 36,9 -80% cazuri din lotul total al icterelor obstructive (6, 7, 8). Icterul obstructiv benign poate fi cauzat de o serie de afectiuni ( litiaza biliara, leziuni iatrogene, anomalii ale cailor biliare, pancreatite cronice, stricturi benigne ale cailor biliare si un sir de alte patologii) (1, 2, 3, 4, 7, 8).
Principalele riscuri ale chirurgiei icterului mecanic sunt legate de consecintele sistemice si locoregionale ale obstruc-tiilor biliare. Exista o corelatie demonstrata intre intensitatea icterului mecanic cu morbiditatea si mortalitatea postoperatorie (6, 9). Ponderea letalitatii postoperatorii variaza de la 7,2% la 50%, iar in cazurile angiocolitei acute purulente poate ajunge la 80%. Letalitatea este motivata, de regula, de instalarea insuficientei hepatice si a angiocolitei supurative cu toate consecintele sale (1, 6,10, 11, 12, 13, 14). Progresele inregistrate in ultimele decenii in studierea fiziopatologiei icterului colestatic au determinat modificari corespunzatoare in pregatirea preoperatorie a bolnavului icteric si a actului terapeutic. Noile tehnologii de explorare si abordare chirurgicala a cailor biliare magistrale extrahepatice (CBME) au dus la schimbarea conceptiilor chirurgicale clasice in solutio-narea obstructiilor biliare benigne prin aparitia urmatoarelor tendinte:
· decolarea momentului drenajului biliar temporar de cel al dezobstructiei biliare;
· bolnavii icterici, mai ales cei varstnici si cei cu risc chirurgical sporit, sunt supusi obligatoriu decompresiunii biliare mini-invazive inaintea dezobstructiei chirurgicale, acest fapt face posibila reducerea drastica a riscurilor interventiilor chirurgicale, eliminand colestaza ca factor nociv.
Tehnica chirurgicala de rezolvare a sectorului obstruat al arborelui biliar va depinde in mare masura de varianta decompresiei biliare mini-invazive (5, 8, 15, 16, 17).

Vezi versiunea pentru imprimanta

Abordul laparosopic în reinterventiile chirurgicale

Chirurgie generala
Articol din publicatia Revista Societatii Romane de Chirurgie nr. 1/2003
Articol complet [este necesara autentificare]

L. Alecu
Sectia de Chirurgie Generalã, Spit. Prof. Dr. Agrippa Ionescu

A. Pascu, I. Costan, Adriana Deacu, A. Marin, Gh. Corodeanu, L. Gulinescu
Sectia de Chirurgie Generalã

Scopul acestui studiu a fost verificarea posibilitãtilor de utilizare, precum si a limitelor abordului laparoscopic în reinterventiile chirurgicale. Material si metodã. Am urmãrit reinterventiile laparoscopice atat dupã operatiile prin abord miniinvaziv, cat si dupã interventiile realizate pe cale deschisã.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Abordul laparoscopic asistat manual

Chirurgie generala
Articol din publicatia Revista Societatii Romane de Chirurgie nr. 1/2003
Articol complet [este necesara autentificare]

R. Munteanu
Clinica de Chirurgie Generalã, Spitalul Sf. Ioan, Bucuresti

C. Copãescu, M. Litescu, Lucia Timisescu, R. Iosifescu, C. Dragomirescu
Clinica de Chirurgie Generalã

Laparoscopia oferã avantaje importante fatã de chirurgia clasicã, motiv pentru care a cunoscut o dezvoltare explozivã. Alãturi de laparoscopia standard în practica clinicã s-au impus si o serie de procedee care combinã abordul miniinvaziv si tehnicile de chirurgie clasicã, în dorinta de a oferi cat mai multor pacienti avantajele recunoscute ale interventiilor videoasistate.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Pancreatectomia distala cu conservarea splinei

Chirurgie generala
Articol din publicatia Revista Societatii Romane de Chirurgie nr. 1/2003
Articol complet [este necesara autentificare]

M. Ionescu
Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni

S. Bãrbutã, C. Stroescu, S. Ciurea, I. Popescu
Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic

Rezectiile pancreatice distale (pancreatectomia caudalã si corporeo-caudalã) la care s-a asociat de-a lungul timpului splenectomia sunt recomandate actualmente sã fie efectuate cu conservarea splinei ori de cate ori este posibil tehnic, datoritã avantajelor incontestabile în ceea ce priveste statusul imun al pacientilor rezecati.
Prima | Inapoi | 1 2 3 4 5 | Inainte | Ultima