emecebe reloaded

Bine ai venit la EMCB
19.08.2017, 21:51

>

Vezi versiunea pentru imprimanta

Split-thickness Skin Grafting in the Treatment of Surgically Operated Diabetic Foot. A Retrospective 2-Year Study (2010-2011)

Chirurgie generalaMihaela Vilcu, E. Catrina, T. Pãtraæcu, Z. Filipovski, I. Brezean
“I. Juvara” Surgical Clinic, “Dr. I Cantacuzino” Hospital, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy Bucharest, Romania

Corresponding author: Assistant Lectuer Mihaela Vīlcu PhD
The “I. Juvara” Departament of Surgery, The “Dr. I Cantacuzino” Clinical Hospital 5-7, Ion Movila Street, District 2, Bucharest, Romania
e-mail: mprunaiche@yahoo.com
Vezi versiunea pentru imprimanta

Laparoscopic management of concomitant gallstones and common bile duct stones - current practice and our experience

Chirurgie generalaBV Martian, BI Diaconescu, M Beuran
Emergency Clinical Hospital Bucharest "Floreasca"

Summary: Despite many advances in the last decades the optimal treatment for concomitant gallstones and common bile duct (CBD) stones is still controversial. While for the asymptomatic gallbladder stones the need for surgery is still under debate, there is large consensus regarding the indication to remove the CBD stones, which appear to be associated in 3-10% of patients (1).
Before the laparoscopic era the standard treatment for CBD stones was open cholecystectomy and CBD exploration. For the patients unfit for surgery, or with severe complications such as acute cholangitis, jaundice and pancreatitis, ERCP with endoscopic sphincterotomy (ES) and stone extraction was a valuable, seldom stand alone, life saving, alternative. With the advent of laparoscopic cholecystectomy (LC) in 1987-1988, new techniques added to the armamentarium of CBD stones treatment. Reddick & Olsen (2,3) sustained the ERCP with endoscopic sphincterotomy (ES) and stone extraction as early as 1990; Petelin (4), almost simultaneously, introduced the laparoscopic CBD exploration (LCBDE). The current standards of practice recognise 3 options: the combined laparo-endoscopic, the totally laparoscopic and the open approach.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Hemoragia digestiva in terapia intensiva

Chirurgie generala
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna septembrie 2007.

M. Vartic, A. Chilie, M. Beuran (Chirurgia, 101 (4): 365-374)

Factorii de risc si factorii protectori pentru aparitia hemoragiei digestive
Ulcerul de stress induce la nivel gastrointestinal hemoragii digestive (HD) active sau importante clinic la bolnavii gravi din sectiile de terapie intensivã (STI) si īn special la cei cu ventilatie mecanicã sau cu tulburãri de coagulare ce fac parte dintr-o grupã de risc īnalt (tabelul 1) (1). Un rol fiziopatologic īl au scãderea pH-ului gastric, cresterea permeabilitãtii mucoasei gastrice si leziunile ischemice.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Cancerul de rect - probleme de diagnostic si tratament

Chirurgie generala
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna iunie 2007.

I.D. Vīlcea, I. Vasile, M. Pasalega, F. Calotã, C. Mesinã, S. Scurtu, C. Mirea (Chirurgia, 101 (1): 25-30)

Introducere
Cancerul colorectal reprezintã una dintre cele mai frecvente localizãri ale bolii neoplazice, topografia rectalã a tumorii fiind responsabilã de peste 1/3 din cazuri (1, 2, 3).
Ultimii ani au adus importante clarificãri īn ceea ce priveste conduita terapeuticã īn cancerele rectale: utilizarea obligatorie a radioterapiei preoperatorii pentru stadiile curabile, reducerea numãrului de interventii chirurgicale mutilante (amputatii de rect) prin coborārea limitei de rezectie a rectului tumoral la 2 cm sub tumorã, excizia obligatorie a mezorectului, ameliorarea functiei de continentã prin utilizarea rezervorului colonic īn J, ameliorarea tulburãrilor urinare si sexuale postoperatorii prin disectia instrumentalã minutioasã a plexurilor hipogastrice (4, 5, 6).
Prezentul studiu are ca obiectiv analiza conduitei terapeutice aplicate īn cancerul de rect īn ultimii 10 ani īn Clinica II Chirurgie Craiova.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Tratamentul chirurgical al metastazelor hepatice ale cancerului colo-rectal

Chirurgie generala
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna iunie 2007.


I. Popescu, M. Ionescu, S. Alexandrescu, S. Ciurea, Doina Hrehoret, Patricia Sārbu-Boeti, Mirela Boros, Adina Croitoru, Rodica Anghel (Chirurgia, 101 (1): 13-24)

Introducere
Metastazele hepatice (MH) apar īn evolutia unui cancer colorectal (CCR) la aproximativ 50% din pacienti (1). Dintre acestea 20-30% sunt metastaze sincrone, iar aproximativ 25% sunt metacrone.
Tratamentul MHCCR este multimodal, optiunile terapeutice disponibile fiind rezectia hepaticã, distructia prin mijloace fizice (hipertermie sau crioablatie), chimioterapia (sistemicã sau locoregionalã) si radioterapia.
Īn prezent, reducerea semnificativã a morbiditãtii (sub 20%) si mortalitãtii (sub 5%) (2, 3) postoperatorii (īn centre specializate), precum si supravietuirile īndelungate (25 - 45% la 5 ani) (4, 5) ale pacientilor cu MHCCR rezecate au fãcut ca rezectia hepaticã sã fie consideratã nu doar legitimã, ci sã constituie standardul terapeutic fatã de care se apreciazã eficacitatea oricãrui alt tratament.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Maladia Dupuytren. Experienta sectiei de chirurgie plastica de la Spitalul Clinic de Urgenta 'Bagdasar-Arseni'

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (3): 267-273)

Articol pentru sectiunea EMC chirurgie, luna mai 2007

A. Carantino, P. Matusz, I. Florescu, Ingrid Marinescu, Ruxandra Mihai

Introducere
O definitie clarã a bolii nu existã īn literatura de specialitate. Am īncercat sã pun cap la cap cunostintele existente pentru a putea realiza o descriere cāt mai corectã a leziunilor.
Maladia Dupuytren = afectiune de etiologie incertã, localizatã la nivelul tesutului conjunctiv al fetei palmare a māinii si degetelor si care determinã retractia progresivã si ireversibilã a aponevrozei palmare, a expansiunilor sale si a tesutului conjunctiv īnconjurãtor.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Tumora stromala de diverticul Meckel - cauza rara de hemoragie digestiva si problema de diagnostic

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (1): 69-73)
Autori: M. Barbulescu, T. Burcos, C.D. Ungureanu, I. Zodieru-Popa

Introducere
Sangerãrile gastrointestinale inferioare sunt comune la bãtrani, la o varstã medie de 65 ani, cele mai multe cazuri fiind cauzate de boli diverticulare, cancerul si angiodisplazia colonului.
Intestinul subtire este sediul sangerãrii la aproximativ 5% din pacientii cu hemoragie digestivã inferioarã. Desi el reprezintã 75% din tractul gastrointestinal, tumorile primare sunt rare constituind un mic procent din neoplasmele gastrointestinale.
Natura malignã a tumorilor stromale depinde de criterii morfologice, clasificarea exactã a acestora fiind īncã controversatã.
Tumorile intestinului subtire evolueazã insidios, cel mai frecvent prezintã simptome moderate nespecifice; tumorile mici pot fi asimptomatice si detectate doar atunci cand laparotomia este efectuatã pentru alt motiv (1).
Raportãm un caz de hemoragie gastrointestinalã datoratã unei tumori de intestin subtire cu localizare neobisnuitã si cu un tip histologic extrem de rar.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Leziunile chistice pancreatice

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (6): 563-571)
Autori: Tr. Pãtrascu, H. Doran, L. Belusicã, M. Prunaiche, O. Musat, I. Vereanu

Introducere
Pancreasul a fost considerat mult timp un organ "misterios", fiind greu accesibil examinãrii si explorãrii, datoritã pozitiei sale profunde, retroperitoneale. Actualmente, metodele imagistice de finete (echografia, dar mai ales tomografia computerizatã si rezonanta magneticã) si-au sporit continuu performantele tehnice, ajungānd la o acuratete diagnosticã remarcabilã.
Principial, leziunile chistice ale pancreasului se clasificã īn chisturi adevãrate (cu pereti proprii) si false (fãrã pereti proprii). Desi aparent foarte asemãnãtoare, ele au particularitãti anatomo-patologice si evolutive net individualizate, care impun si atitudini terapeutice diferite. Confuzia diagnosticã poate determina un tratament inadecvat, cu consecinte potentiale severe asupra prognosticului, inclusiv vital.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Pancretitele acute severe - strategie diagnostica si terapeutica

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (6): 551-555)
Autori: I. Georgescu, R. Nemes, D. Cārtu, V. Surlin, D. Mãrgãritescu, Daniela Dumitrescu, Luminita Chiutu, M. Ciurea, E. Georgescu

Introducere
Poate cã nici una dintre afectiunile abdominale acute nu a trecut prin atātea incertitudini, controverse, cãutãri si atitudini extreme, generate de gravitatea deosebitã a bolii, frecventa mare a complicatiilor evolutive si mult timp de absenta unor rezultate notabile. Numeroase congrese internationale de consens (Marsilia 1963 si 1984, Cambridge 1983, Atlanta 1992) au fãcut posibilã elaborarea unor ghiduri internationale de diagnostic si tratament (UK Guidelines 1998 si IAP Gudelines 2002), care au statuat o strategie diagnosticã, astãzi bine codificatã, si au marcat o schimbare totalã de atitudine terapeuticã īn favoarea unei terapii conservatoare agresive si a unor indicatii chirurgicale parcimonioase, foarte restricive īn faza acutã (primele 12 zile).

Vezi versiunea pentru imprimanta

Tratamentul chirurgical in rectocolita ulcerohemoragica. Analiza unei experiente de 50 de pacienti pe o perioada de 24 de ani

Chirurgie generala
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie

Autori: M. Ionescu, T. Dumitrascu, C. Stroescu, S. Bãrbutã, V. Tomulescu, I. Popescu
Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni


Rectocolita ulcerohemoragicã (RCUH) este o boalã inflamatorie nespecificã ce afecteazã mucoasa recto-colonicã si beneficiazã, īn majoritatea cazurilor, de tratament non-chirurgical. Desi au fost realizate progrese considerabile īn ultimii ani īn īntelegerea mecanismelor patogenice ale RCUH tratamentul medical al acestei afectiuni a cunoscut modificãri minime(1,2). Cu toate eforturile realizate pentru descoperirea de noi agenti terapeutici medicamentosi, aminosalicilatii si corticoterapia ramān tratamentul de bazã al RCUH. Pacientii care nu rãspund la acesti agenti terapeutici sau devin corticodependenti impun terapie imunomodulatoare sau interventie chirurgicalã. Dintre pacientii cu RCUH doar 25% vor avea nevoie de interventie chirurgicalã(3). Indicatiile si tipul tratamentului chirurgical depind de extensia bolii. Astfel numai 2% dintre pacientii cu boalã localizatã la nivelul rectului necesitã interventie chirurgicalã īn primii 5 ani de la debut, īn timp ce 33% din pacientii cu boalã extensivã (recto-colonicã) necesitã tratament chirurgical(4).
Prima | Inapoi | 1 2 3 4 5 | Inainte | Ultima