Autori: M. Cojocaru, Inimioara Mihaela Cojocaru
* Dr. Manole Cojocaru, cercetator stiintific principal gr. I, Laboratorul Clinic Central, Spitalul Clinic Colentina, Bucuresti

Desi mecanismul exact al starii de hipercoagulabilitate nu este inca complet elucidat, totusi multe teorii au fost postulate. Acestea au fost impartite in 4 grupe: disfunctia sistemului anticoagulant trombomodulina-proteina C-proteina S, interactiuni a nticorpi antifosfolipidici (aPL)-plachete, disfunctia endoteliala si anexina V. Disfunctia sistemului anticoagulant trombomodu lina Proteina C-proteina S a fost demonstrata la pacientii cu sindrom aPL. Totusi, la acesti pacienti atat proteina c cat si p roteina S erau in interiorul limitelor normale.

Autori: Antigona Trofor*, Valentina Esanu, Cristina-Elena Danciu
* Dr. Antigona Trofor, Clinica de Pneumologie, U.M.F. - Iasi

Obiceiul de a fuma a devenit cunoscut de cca 300 de ani, dar abia dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a raspandit in toate tarile lumii. La ora actuala, tabagismul este raspunzator de cca 4 milioane de decese pe glob, in fiecare an, iar in urmatorii 20 de ani, aceasta cifra se va dubla.

Autori: S. Radu, Madalina Radu
* Dr. Serban Radu, medic primar, Policlinica "Sf. Ilie", Craiova.

Insuficienta cardiaca este incapacitatea inimii de a asigura in conditii normale debitul sanguin nec esar nevoilor metabolice si functionale ale diferitelor organe. Inadecvarea intre functia inimii si nevoile organismului duce la cresterea presiunilor in amonte de inima insuficienta si la reducerea d ebitului destinat circulatiilor periferice, ceea ce este responsabil de aparitia semnelor de "insufi cienta cardiaca in amonte" si a celor de "insuficienta circulatorie in aval".

Autori: Tereza Franciuk*, C.I. Chirciu
* Dr. Tereza Franciuk, medic primar medicina de familie, Bucuresti.

Cancerul colului uterin (CCU) este prima cauza de mortalitate la femeia de varsta fertila in Romania, tara care ocupa primul loc in lume ca mortalitate prin aceasta afectiune. In prezent, cea mai eficace modalitate de prevenire a CCU este screeningul prin citologie cervicovaginala Papanicolau (PAP), urmat de tratamentul leziunilor precanceroase depistate. Pentru atingerea in Romania a unui procent de testare de peste 90% este necesara implementarea PAP ca serviciu de Medicina Familiei, mobilizare activa a subiectelor necesitand o metodologie similara programului de vaccinari. Dintre medicii de familie, 96,2% doresc sa se implice in programul de testare, 2/3 au asistat la manevre de recoltare si 1/4 au si efectuat astfel de manevre.

C. Bara*

Activarea limfocitelor T (LT) reprezinta momentul central al majoritatii raspunsurilor imune, ele fiind raspunsuri, care se realizeaza pe baza unei cooperari celulare, la care este absolut necesara prezenta LT (in principal helper).

Mirela Manolescu*, O. Sorop, Anca Ungureanu, Irina Stoicescu

Literatura de specialitate semnaleaza cresterea incidentei infectiilor nozocomiale cu Pseudomonas aeruginosa, fapt explicat de conditiile favorabile de dezvoltare si de agresivitate ale germenului. Folosirea excesiva a te-rapiei cu antibiotice, profilactice si curative, a dus la selectarea de tulpini de Ps. aeruginosa multirezistente.

Carmen Niculescu*, G. Nicola

Bronsiolita acuta este o boala comuna a tractului respirator inferior, care apare sporadic sau epidemic. Este dominata clinic de wheezing si fiziopatologic de obstructia inflamatorie a cailor respiratorii terminale si de hiperinflatia pulmonara. Etiologie. Boala este determinata, in cele mai multe cazuri, de virusul sincitial respirator (VSR). Mai poate fi produsa de virusul paragripal 3, de adenovirusuri (se asociaza cu complicatii severe, la distanta, incluzand bronsiolita obliteranta si sindromul plamanului unilateral hipertransparent sau sindrom Swyer-James), de rinovirusuri si de Mycoplasma pneumoniae.

R. Marinescu*, M. Herescu

Partile moi cervicofaciale pot fi infectate atat direct, prin traumatisme, cat si de la limfonoduli, procese tumorale endomaxilare sau cervicofaciale, dar cel mai adesea, de la dinti.

D. Niculescu*, D. Anusca, D. Grecu

Clasificarea endoprotezelor de sold Exista mai multe varietati de astfel de endoproteze, clasificandu-se dupa cateva criterii: proteze partiale si totale, in functie de partea articulara protezata, si proteze cimentate si necimentate, dupa tipul de fixare osoasa.

V. Paunescu*, V. Grigorean

Generalitati

Considerata initial ca o boala de sine-statatoare, hemoragia digestiva superioara (HDS) s-a conturat ulterior ca o manifestare dramatica a unui numar impresionant de suferinte, care se pot complica in acest mod.