emecebe reloaded

Bine ai venit la EMCB
11.08.2020, 15:20

Vezi versiunea pentru imprimanta

Studiu clinic cu privire la hipertensiunea arteriala secundara din unele malformatii renale congenitale la copil

Pediatrie

Dr. Carmen Duicu, Prof. Dr. Eva Kiss, Prof. Dr. C. Rusnac, Clinica Pediatrie II, UMF Târgu-Mureș


Articol preluat din Revista Medicala Romana pentru sectiunea EMC pediatrie, luna decembrie 2008.

În 85% din cazurile de hipertensiune arterială la copil, este vorba de HTA secundară unei alte boli. Dintre cei 50 de copii cu malformații renale diverse, 13 (26%) au prezentat hipertensiune arterială. A fost vorba în primul rând de hipoplazii si displazii renale ,rinichi polichistici, dar și de malrotații renale, ectopie renală și sindrom joncțional prin pensă vasculară. Excluzând complicațiile infecțioase de tip pielonefrită cronică, autorii opinează pentru o hipertensiune arterială produsă prin mecanism ischemic secundar unor vicii de vascularizație (malformații vasculare).

Vezi versiunea pentru imprimanta

Urgente neonatale

Urgente

Prof. Dr. V. Popescu, Clinica de Pediatrie, Spitalul Clinic de copii ‘Dr. Victor Gomoiu’, București


Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna decembrie 2008.

Lucrarea prezintă cele mai frecvente și cunoscute afecțiuni amenințătoare de viață în perioada neonatală, în încercarea de a realiza un ghid pentru recunoașterea inițială, evaluarea și managementul acestor afecțiuni în departamentul de terapie intensivă. Este important de a avea un indice crescut de suspiciune când evaluăm nou-născutul, deoarece unele intervenții de urgență pot fi salvatoare de viață.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Medicina Interna - vol. V (serie nouă) nr. 4/2008

Publicatii medicale
A apărut nr. 4/2008 al revistei MEDICINA INTERNĂ, revista editată de Societatea Română de Medicină Internă. Din sumarul acesteia, remarcăm editorialul „Despre medicina internă și medicul internist”, semnat de Prof. Dr. Tiberiu Nanea, care deplânge „un absolut nemeritat con de umbră” în care se pare că tinde să între această specialitate.

Clinica Medicală a Spitalului Clinic Colțea, reprezentată în acest număr prin Dr. D. Spătaru, Irina Calangea, Ioana Tudor, D. Isacoff și I. Bruckner propune un studiu original intitulat „Măsurarea integralei viteză-timp în tractul de ejecție al ventriculului stâng (VTI în LVOT) la bolnavii cu insuficiență cardiacă. Metodă de rutină sau de cercetare?”, a cărei concluzie pledează pentru utilitatea clinică a acestui parametru: „VTI reprezintă un parametru foarte util pentru caracterizarea disfuncției sistolice și aprecierea rezervei de performanță contractilă.”

Colectivul Facultății de Medicină din Universitatea „Transilvania” din Brașov (Camelia Cornelia Scârneciu, Ioan Scârneciu, Laurențiu Nedelcu, Horațiu Rus) supune atenției un studiu efectuat pe 72 hipertiroidieni nou diagnosticați fără afecțiuni cardiovasculare asociate, intitulat „Tireotoxicoza la debut și funcția sistolică a ventriculului stâng”, a cărui concluzie este că „în hipertiroidismul la debut debitul cardiac crescut este susținut în special de creșterea contractilității miocardice alături de tahicardie”.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Pneumopatii acute bacteriene la vârstnici: corelatii clinico-evolutive si terapeutice

Boli infectioase

Virginia Zanc*, I. Ciutică*, Irina Brumboiu**, I.S. Bocșan**, Mariana Cristea*

*Catedra de Boli Infecțioase, UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca

**Catedra Epidemiologie, UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca


Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC Boli Infectioase, luna august 2008.

Vârstnicii prezintă susceptibilitate mai mare la infecții pe fond de imunosupresie fiziologică, iatrogenă, boli cronice. Au fost luați în studiu 81 de pacienți, internați cu diagnosticul de pneumonie acută în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, urmărindu-se aspectele clinico-evolutive și terapeutice în corelație cu examinările de laborator și paraclinice. Îmbolnăvirile au apărut predominant la sexul masculin (60,5%), cu simptome și semne clinice puțin intense sau atipice: febră (82,7%), frisoane (46,9%), junghi (8,6%) sau dureri toracice (25,9%), tuse productivă (43,2%), dispnee (34,5%), matitate cu murmur vezicular inăsprit (56,8%), raluri crepitante (69,1%). Pe baza examinărilor de laborator (sindrom inflamator prezent) și a radiografiei toracice s-a stabilit diagnosticul de: bronhopneumonie (18,5%), pneumonie bacteriană (44,4%), pneumonie mixtă (37,1%), cu pleurezie la 8 pacienți. În 2 cazuri s-a evidențiat agentul patogen: Neisseria spp (1 caz – în spută) și S.pneumoniae (1 caz – în hemocultură). Tratamentul etiologic a constat în monoterapie (28,6%), asociere de 2 (66,6%) sau 3 (4,8%) antibiotice, predominând betalactaminele cu sau fără inhibitori de beta-lactamaze (79%), fluorochinolonele (56,8%).

Vezi versiunea pentru imprimanta

Coinfectia HIV-TBC (consideratii generale)

Boli infectioase

Dr. Asist. Univ. Elena Mozes*, Dr. Maria Nica, Dr. Tatiana Biolan*, Dr. Adrian Neacșu**

*Clinica de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr.Victor Babeș“ – UMF „Carol Davila“ București,

**Direcția de Sănătate Publică București


Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC Boli Infectioase, luna august 2008.

Coinfecția HIV-TBC reprezintă o problemă imediată și gravă de sănătate publică și o amenințare socio-economică, în particular în țările în curs de dezvoltare. Apariția epidemiei de SIDA a venit să modifice datele epidemiologice și cele clinice ale bolii TBC.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Ghid de diagnostic si tratament pentru scleroza multipla

Neurologie

O. Băjenaru [1], C.D. Popescu [3], C. Tiu [1], D. Marinescu [1],Gh. Iana [2]

[1] Spitalul Universitar de Urgență București, Clinica de Neurologie

[2] Spitalul Universitar de Urgență București, Departamentul de Imagistică

[3] Spitalul de Recuperare Iași, Clinica de Neurologie


Articol preluat din Revista Romana de Neurologie pentru sectiunea EMC neurologie, luna august 2008.

Scleroza multiplă (SM) este cea mai frecventă afecțiune neurologică a adultului tânăr care determină invalidități majore, cel puțin în țările Europei și Americii de Nord. În țara noastră se estimează că această boală are o prevalență de cca. 35-40 la 100.000 locuitori, așa cum rezultă dintr-o serie de evaluări epidemiologice efectuate în anii ’80, a căror analiză sistematică a fost realizată ultima dată în urmă cu peste 10 ani de către Prof. Dr. I. Stamatoiu și colab.

Este o boală care debutează la adultul tânăr (20- 40 ani), e de 2-3 ori mai frecventă la femei decât la bărbați. Ca dispunere geografică predomină în regiunile nordice, prevalența mergând de la 1 la 100.000 locuitori în zonele ecuatoriale la 80 la 100.000 locuitori în nordul Europei și Americii de Nord.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Ghid de diagnostic si tratament pentru scleroza multipla (continuare)

Neurologie

O. Băjenaru [1], C.D. Popescu [3], C. Tiu [1], D. Marinescu [1],Gh. Iana [2]

[1] Spitalul Universitar de Urgență București, Clinica de Neurologie

[2] Spitalul Universitar de Urgență București, Departamentul de Imagistică

[3] Spitalul de Recuperare Iași, Clinica de Neurologie


Articol preluat din Revista Romana de Neurologie pentru sectiunea EMC neurologie, luna august 2008.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Relatia intre sindromul metabolic si functiile cerebrale în conditii normale si patologice

Neurologie

O. Băjenaru, Spitalul Universitar de Urgență București, Clinica de Neurolgie, UMF „Carol Davila“


Articol preluat din Revista Romana de Neurologie pentru sectiunea EMC Neurologie, luna august 2008.

Cunoașterea din ce în ce mai aprofundată a fiziopatologiei bolilor vasculare majore, în special a celor aterotrombotice, a dus la identificarea unor noi factori de risc precum și la stabilirea unor relații patogenice complexe între unii dintre aceștia precum și la descoperirea unor interferențe cu alte aspecte ale patologiei. În acest context definirea sindromului metabolic ca o entitate ce are ca element central obezitatea viscerală, aduce în discuție elemente noi precum rolul inflamației cronice de grad scăzut în patogenia bolilor cardio- și cerebrovasculare, precum și multiple interferențe neuroendocrine în care participarea structurilor cerebrale atât ca element central reglator, cât și ca țintă lezională este deosebit de complexă și încă departe de a fi complet cunoscută. Studiile experimentale și clinice au evidențiat interferențe importante între sindromul metabolic și riscul de accidente vasculare cerebrale, declinul cognitiv, tulburările neuroendocrine induse de privarea de somn de noapte fiziologic, modificări ale semnalizării neuronale induse de o serie de medicamente neuroleptice. Toate aceste aspecte au implicații nu numai în înțelegerea mecanismelor patogenice ale afecțiunilor neurologice și vasculare, dar și în dezvoltarea unor strategii noi de monitorizare și tratament de importanță majoră în multiple domenii clinice precum neurologia, cardiologia, diabetologia, recuperarea neurologică și nu în ultimul rând psihiatria.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Reumatismul articular acut: aspecte clinice si terapeutice

Medicina interna

H. D. Boloșiu, Laura Damian, Clinica Reumatologică, U.M.F. „I. Hațieganu“, Cluj-Napoca


Articol preluat din Revista Romana de Reumatologie pentru sectiunea EMC Reumatologie, luna august 2008.

Reumatismul articular acut (RAA) constă din numeroase manifestări clinice, dintre care cele mai importante sunt cardita, poliartrita și coreea, care urmează infecției streptococice și tind să apară la același pacient singure sau în strânsă succesiune, cu o frecvență mai mare decât ar fi de așteptat de la asocierea întâmplătoare. Tabloul clinic al RAA va fi prezentat în succesiunea fenomenelor patologice.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Abordarea terapeutica in artrita juvenila idiopatica

Medicina interna

Maria Șuța [1], Luminița Matei [1], R. Șuța [1], D. Ivan [2]

[1] Facultatea de Medicină, Universitatea „Ovidius“, Constanța și [2] Spitalul Județean Focșani


Articol preluat din Revista Romana de Reumatologie pentru sectiunea EMC Reumatologie, luna august 2008.

Strategia terapeutică farmacologică în artrita idiopatică juvenilă (AIJ) este în plină dinamică. Principala nouă recomandare este administrarea precoce și agresivă a medicației modificatoare de boală în formele de AIJ cu indicatori de prognostic sever. Terapia farmacologică optimă implică recunoașterea corectă a subtipurilor de boală, care au prognostic și răspuns diferit la tratament. Metotrexatul rămâne medicamentul de primă alegere și cel mai utilizat în tratamentul acestei boli. Având în vedere recomandările FDA și rezultatele modeste la sulfasalazină în cazurile non-responsive la metotrexat, etanerceptul este recomandat ca a doua opțiune de tratament. Datorită efectelor simptomatice limitate în timp și mai ales a reacțiilor adverse, trebuie evitate dozele mari și administrarea îndelungată a glucocorticoizilor la copii.