Traducere: Dr. Mariana Coman [Din: American Family Physician, vol. 68, Nr. 9]

DEFINIȚIE ȘI COMPLICAȚII

Diabetul zaharat gestațional (DZG) este definit ca fiind o intoleranță la glucoză ce debutează în timpul sarcinii. Multe complicații sunt asociate cu această boală, ce de exemplu:

• pentru mamă: DZG crește riscul de preeclampsie, de naștere prin operație cezariană, sau/și în viitor diabet zaharat tip 2.

• pentru făt sau nou-născut boala este asociată cu mortalitate perinatală, macrosomie, traumatisme la naștere, hiperbilirubinemie și hipoglicemie neonatală.

Dr. Sanda Lucia Voicu, Prof. Dr. C. Rusnac, Clinica II Pediatrie, U.M.F. Târgu-Mureș

Efectuând 4200 ecografii abdominale la copii cu diferite afecțiuni, dar fără semne clinice sugestive pentru o litiază biliară, autorii au diagnosticat litiaza veziculară la 9 copii între 7 și 16 ani (6 fete și 3 băieți). La 4 copii a fost vorba de calculi unici, la restul de 5 de microlitiază. Vezicule biliare malformate s-au întâlnit la 2 copii, aspect de hidrocolecist la 3 și colecist cu perete îngroșat la 8 copii. Sunt prezentate antecedentele personale patologice și cele heredocolaterale, considerându-se ca factori predispozanți: sexul (feminin), vârsta (peste 10 ani), obezitatea copilului și litiaza biliară a părinților.

Caracteristica esențială comună tuturor sistemelor de sănătate o reprezintă îngrijorarea factorilor politici în legătură cu creșterea accelerată a costurilor și preocupările susținute pentru controlul acestora. În acest context, managementul sistemului de sănătate, la diferite niveluri, devine esențial pentru eficiența proceselor și pentru rezultatele obținute, în termeni de stare de sănătate a populației deservite. Dar, pentru a avea un management eficient, organizațiile din sănătate trebuie cunoscute și înțelese. Analiza contextului organizațional (cultura organizației, climatul organizațional, comportamentul, stilul de conducere al managerilor) devine astfel un factor esențial în creșterea eficienței sistemelor de sănătate. In România, un studiu asupra principalelor structuri din sistemul de sănătate a relevat că actualul climat organizațional nu permite valorificarea completă a valențelor individuale și a potențialului uman. Astfel, deși ca stil personal de management, indivizii sunt mai degrabă, producători și creativi, față de cerințele sarcinii, ei devin mai ales preocupați de urmărire si control. Acest fapt este probabil indus de cadrul normativ rigid în care își desfășoară activitatea,  de măsurile financiare de tip restrictiv, generate de nevoia de control al costurilor și de inexistența unor standarde de practică medicală, care ar oferi un model despre ce și cât trebuie făcut. De asemenea, posibilitățile reduse de motivare financiară a personalului pot contribui la limitarea valențelor de producători ale angajaților, în actualul cadru de funcționare al organizațiilor. Conștientizarea acestui fapt impune adoptarea de măsuri strategice pentru optimizarea funcționării organizațiilor, precum și analiza sistematică a climatului organizațional.

D. P. TÎRȚ, Doctorand, Universitatea 'Lucian Blaga' Sibiu

Crizele cu impact pe sănătatea publică sunt la nivel mondial din ce în ce mai frecvente. Crizele din sănătatea publică sunt de fapt crize de comunicare. Personalul medical și decidenții sistemului de sănătate din România trebuie să realizeze o bună informare a populației privind probleme de sănătate publică pentru a minimiza impactul crizelor asupra sănătății populației. După definirea crizelor, lucrarea prezintă o clasificare a situațiilor de criză, aspecte ale managementului comunicării în criză (care trebuie să înceapă înainte de declanșarea crizei) și modalități de valorificare a experienței de comunicare în situații de criză.

VIOLETA FRÂNCU1, O. FRÂNCU 2, MANUELA HOZAN3

 1Facultatea.de Medicină „Victor Papilian” Sibiu,2Spitalul de Pneumoftiziologie, Sibiu, 3Centrul de Sănătate Publică Sibiu

“Timpul nostru este viața noastră și alături de sănătate și singura resursă pe care o primim odată cu nașterea”.

Trăim într-o perioadă caracterizată prin foarte multe schimbări, care pentru unii înseamnă o etapă plină de confuzie și nesiguranță, iar pentru alții o perioadă favorabilă, cu multiple oportunități. În acest context, timpul devine o resursă importantă de care dispunem, mai ales prin faptul că este limitat, nu poate fi produs, nu poate fi recuperat și nu este reversibil (2).

Fiecare dintre noi dispune de același fel de timp, care se măsoară în același mod. Cei mai mulți oameni afirmă însă, că nu au timp destul, dar studiile arată că jumătate din timpul disponibil este irosit.

FLORENTINA FURTUNESCU, Doctorand, Universitatea ”Lucian Blaga”, Sibiu

Organizațiile din sănătate sunt marcate, în general, de volumul mare de activitate, subfinanțare și lipsa recunoașterii și aprecierii muncii, pe fondul general al tranziției socio-economice, care are repercursiuni vizibile asupra stării de sănătate a populației. În acest context, evaluarea culturii organizaționale și adaptarea stilului de conducere la caracteristicile acesteia constituie un avantaj pentru manager, oferindu-i posibilitatea de a utiliza resursele umane ale organizației la întregul lor potențial, de a stimula participarea și implicarea personalului medical în îndeplinirea misiunii organizației și în interesul superior al pacientului.

Traducere: Dr. Mariana Coman (American Family Physician, vol. 68, nr. 9, 1 nov 2003)

Dispneea este o problemă comună a pacienților din ambulator. Stabilirea diagnosticului poate să fie o provocare deoarece dispneea poate fi simptom comun în mai multe boli. Timpul scurt de evaluare a bolnavului, de stabilire al diagnosticului pozitiv și de inițiere a terapiei adecvate cât mai rapid joacă un rol important și în controlarea anxietății care însoțește dispneea.

Medicul de familie trebuie să fie pregătit oricând pentru a trata adecvat un pacient cu dispnee acută.

Dr. E. Ilicea, Dr. Elvira Ilicea, Facultatea de medicină, Universitatea Ovidius, Constanța

Cancerul de col uterin este considerat astăzi o problemă majoră de sănătate în întreaga lume, datorită valorilor înalte pe care le înregistrează indicatorii de morbiditate și mortalitate.

Rata morbidității prin cancer de col uterin de 21,29/ 10.000 înregistrată în 1990 și de 27,74/ 10.000 în 1996 situează România pe locul II în Europa, iar rata mortalității standardizată prin aceeași cauză de 14,71/ 10.000, o situează pe locul I în Europa.

Dr. Carmen Duicu, Prof. Dr. Eva Kiss, Prof. Dr. C. Rusnac, Clinica Pediatrie II, UMF Târgu-Mureș

În 85% din cazurile de hipertensiune arterială la copil, este vorba de HTA secundară unei alte boli. Dintre cei 50 de copii cu malformații renale diverse, 13 (26%) au prezentat hipertensiune arterială. A fost vorba în primul rând de hipoplazii si displazii renale ,rinichi polichistici, dar și de malrotații renale, ectopie renală și sindrom joncțional prin pensă vasculară. Excluzând complicațiile infecțioase de tip pielonefrită cronică, autorii opinează pentru o hipertensiune arterială produsă prin mecanism ischemic secundar unor vicii de vascularizație (malformații vasculare).