emecebe reloaded

Bine ai venit la EMCB
24.11.2017, 09:32

Coinfectia HIV-TBC (consideratii generale)

Boli infectioase

Dr. Asist. Univ. Elena Mozes*, Dr. Maria Nica, Dr. Tatiana Biolan*, Dr. Adrian Neacșu**

*Clinica de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr.Victor Babeș“ – UMF „Carol Davila“ București,

**Direcția de Sănătate Publică București


Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC Boli Infectioase, luna august 2008.

Coinfecția HIV-TBC reprezintă o problemă imediată și gravă de sănătate publică și o amenințare socio-economică, în particular în țările în curs de dezvoltare. Apariția epidemiei de SIDA a venit să modifice datele epidemiologice și cele clinice ale bolii TBC.

TBC tinde să revină în ultimii ani în prim plan al actualității impunându-se drept o serioasă problemă de sănătate publică în numeroase țări ale globului, inclusiv în cele industrializate din Europa și America.

Declinul endemiei tuberculoase, semnalat încă de la începutul secolului și accelerat în anii postbelici de generalizarea chimioterapiei antituberculoase, a făcut loc în anii ’80 stagnării urmată de creșterea semnificativă și continuă a indicatorilor săi epidemiometrici.

Dinamica magnitudinii în pandemia HIV/AIDS nu poate fi înțeleasă fără considerarea interacținii între HIV și TBC. Această relație este sinergică. HIV multiplică problemele tuberculozei pentru indivizi și comunitate iar tuberculoza complică dezvoltarea infecției HIV. (1)

În multe țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, TBC-ul este cea mai frecventă boală oportunistă asociată cu HIV. Imunodeficiența provocată de HIV reprezintă cel mai important factor de risc pentru infectarea sau reactivarea TBC.

Riscul de a dezvolta TBC pulmonară la primoinfectații cu BK este de 0,01 – 0,1%. Acest risc crește la 20 % în caz de asociere a infecției cu HIV (3). În plus, Mycobacterium tuberculosis este mai virulent decât alți agenți patogeni oportuniști din cadrul infecției cu HIV și cunoscuți ca agenți etiologici ai unor infecții latente (de exemplu: Pneumocystis carinii, Toxoplasma-gondii). De aceea tuberculoza reprezintă una dintre cele mai frecvente asocieri clinice în SIDA.

Progresia TBC poate avea loc numai în prezența unui răspuns imun celular inadecvat infecției (1). Infecția cu HIV-1, asociat cu tuberculoză, este acompaniată de o activare imună ce poate avea drept rezultat o creștere a exprimării HIV și progresia accelerată spre AIDS. Infecția cu HIV-1, conferă cel mai mare risc cunoscut de reactivare a unei tuberculoze latente și o progresie rapidă a bolii într-o infecție dobândită recent (2).

La pacienții HIV pozitivi, mycobacteriile prezintă atât localizări pulmonare, care atunci când apar, îmbracă forma miliară sau pneumonică (atipică) cât și localizări extrapulmonare, frecvent în: splină, ficat, sânge și măduva osoasă. TBC miliară poate fi o cauză de deces în SIDA. Tuberculoza pulmonară – implicarea pulmonară apare la 70-93% dintre pacienții cu TBC infectați HIV (3).

Radiografia pulmonară este adesea atipică – limfadenopatie hilară și mediastinală, infiltrate difuze de lob inferior, și infiltrate miliare. Infiltratele clasice TBC de lob superior și leziunile cavitare sunt de asemenea utile diagnosticului, dar ele sunt puțin frecvente la pacienții sever imunosupresați HIV. În stadii avansate de imunodeficiență este caracteristic TBC-ul diseminat, asociat cu un sindrom Wasting (3).

TBC-ul extrapulmonar apare la 34-72% din pacienții cu tuberculoză infectați HIV cu forme diseminate și limfatice (1). Implicarea măduvei osoase, a tractului genito-urinar și SNC-ului, sunt de asemenea frecvente printre pacienții imunosupresaț i HIV. Deoarece TBC-ul apare ca o manifestare precoce în cursul infecției cu HIV și determină un amplu răspuns imun celular, acționează ca un cofactor important în accelerarea evoluției HIV spre SIDA (2).

Efectul favorizant asupra multiplicării virusului și lizei limfocitare se datorează stimulării multiplicării limfocitare prin antigenele mycobacteriene, eliberării virușilor latenți din macrofagele pulmonare în urma citolizei acestora prin mecanismele de hipersensibilitate celulară (în leziunile tuberculoase) și citochinele implicate în patogenia leziunilor specifice (1). Riscul îmbolnăvirii de TBC se manifestă precoce în infecția cu HIV și se amplifică proporțional cu depresia imună.

În cazul coinfecției, TBC poate fi, cronologic, primul semn al deteriorării imune.

Mycobacteriile atipice în cadrul infecției cu HIV survin într-un stadiu tardiv al bolii CD4

Mycobacterium avium – intracelulare (MAI), Mycobacterium xenopi sau M.Kansasii, pot fi responsabile în stadii avansate ale maladiei de pneumopatii alveolare difuze, însă localizarea pulmonară apare frecvent în contextul unei mycobacterioze generalizate (4).

MAI, determină frecvent o infecție diseminată și este rezistent la majoritatea antibioticelor (4).

Diagnosticul TBC la persoanele HIV pozitive este mult mai dificil în condițiile creșterii frecvenței testelor cutanate la tuberculină fals negative, a sputei negative și a manifestărilor radiologice atipice.

Impactul infecției HIV asupra evoluției TBC se manifestă prin două mecanisme posibile prin care modifică istoria naturală a acestei boli:

* primul mecanism ar fi, contractarea unei infecții HIV în cursul unei infecții cu M. tuberculosis, când depresia imunității mediate celular indusă de virus, favorizează progresia tuberculozei, de la infecție la boală, cu posibilitatea reactivării ulterioare (3);

* cel de al doilea mecanism ar fi contactul unei persoane HIV pozitive cu bacili tuberculoși, care datorită preexistenței unei imunosupresii induse de HIV, va contracta cu mare probabilitate o nouă infecție progresând către boală în faza timpurie.



CONCLUZII

1. Prin coinfecția HIV/SIDA – TBC se realizează o amplificare a morbidității și a mortalității.

2. Tuberculoza apare ca o manifestare precoce în cursul infecției cu HIV și acționează ca un factor important în accelerarea evoluției HIV spre SIDA.

3. Infecția cu mycobacterii atipice este frecventă când nivelul limfocitelor CD43.

4. Mycobacterium avium intracelulare (MAI) este unul din principalii agenți ai infecțiilor oportuniste la bolnavii cu HIV.



BIBLIOGRAFIE

1. La tuberculose an 1999 – Dossier realise sam la direction des Pr.B.Drutzenberg, service de pneumologie, groupe hospitalier Pitie- Salpetriere, Paris. Impact medicin – No.177-29- Janvier 1999

2. Infectioness of Mycobacterium Tuberculosis in HIV-1. Infected patients with tuberculosis: a prospective study. The Lancet, vol.355, Jan. 22, 2000

3. Transmission of Mycobacterium Tuberculosis from Tuberculosis Patients with HIV Infection or AIDS. American Journal of Epidemiology, vol.144, Nr.1, 1998

4. Précis de Bacteriologie clinique – Jean Frency, Francois Renaud, Wiely Hansen et Claude Bollet 2000, p.1041-1057, 1095-1102

Coinfectia HIV-TBC (consideratii generale) | 0 comentarii | Creaza cont nou
Urmatoarele comentarii apartin celor care le-au trimis. Acest site nu raspunde pentru continutul lor.