emecebe reloaded

Bine ai venit la EMCB
24.11.2017, 09:24

Boli cu transmitere sexuala asociate

Dermatologie Ana Maria Valcea*, Irina Stoicescu, St. Popescu, Mihaela Tita, I. Florea

Bolile venerice sunt importante prin frecventa lor, prin consecintele lor asupra starii de sanatate a populatiei, din cauza multiplelor complicatii ale sferei urogenitale, a implicarii lor in patologia generala (afectari cardiace, neurologice, nervoase, mortalitate prin SIDA, carcinom hepatic), in mortalitatea si patologia infantila si - nu in ultimul rand - din cauza consecintelor lor sociale. Dupa datele OMS, anual, se inregistreaza in lume cca 100 de milioane de persoane cu boli cu transmitere sexuala (BTS).
Bolile cu transmitere sexuala (BTS) reunesc acele afectiuni de origine infectioasa, la care o mare parte din leziuni se localizeaza la nivelul organelor genitale, iar calea de transmitere este cea a raporturilor sexuale.
In ultimele decenii, se inregistreaza o crestere lenta dar continua a BTS cu 10-15% pe an, aparand o noua pro-blema - infectiile duble sau triple. Dupa Katz, cca 15-30% din barbatii si 25-60% din femeile care au o boala vene-rica prezinta si o a doua infectie, aceasta din urma fiind de cele mai multe ori latenta.
OMS a calificat aceste boli in BTS majore si minore.
o BTS majore sunt bolile care se transmit aproape numai prin contact sexual, si anume: sifilisul, gonoreea, sancrul moale si limfogranulomatoza inghinala benigna.
o BTS minore sunt afectiunile care reunesc in transmiterea lor atat calea sexuala, cat si alte posibilitati de transmitere (lenjerie de corp, de pat, contact intertegumentar etc.), si anume: scabia, phtiriaza publiana, pediculoza, candidoza genitala, dermatofitiile inghinocruale, trichomoniaza genitala, papilomatoza genitala, herpesul genital, uretritele non-gonococice, infectiile chlamydiene, granulomul inghinal, moluscum contagiosum, hepatita virala (B, C), infectia cu HIV/SIDA.
Material si metoda
Studiul nostru cuprinde 551 pacienti - 412 consultati in cabinetul de Dermato-Venerologie al Policlinicii nr. 1 Craiova si 139 spitalizati in Clinica Dermatologica, pe un interval de 1 an.
Lotul a cuprins 400 de barbati si 151 de femei, cu varste cuprinse intre 13 si 57 de ani, 62% fiind din mediul urban, 55% fara ocupatie, 57% fiind necasatoriti.
Distributia in functie de sex, mediul de provenienta, statut profesional, stare civila este prezentata in tabelul I.
Pacientilor li s-au efectuat: anamneza amanuntita, examenul clinic dermatologic, microbiologia secretiei uretrale sau vaginale (pentru depistarea gonococului, Trichomonas vaginalis, Candida albicans), reactii serolo-gice pentru sifilis (VDRL si TPHA).

Sex

Mediu de provenienta

Statul profesional

Stare civila

M

F

U

R

Fara ocupatie

Angajati

Casatoriti

Necasatoriti

400 151 342 209 303 248 237 314
72,6% 27,4% 62% 38% 55% 45% 43% 57%

Diagnosticul gonoreei s-a facut pe baza frotiurilor co-lorate: cu albastru de metilen (precizeaza diagnosticul etiologic si este utilizata in majoritatea cazurilor de gonoree acuta la barbat); coloratia Gram (identifica diplococii gramnegativi dispusi in perechi intra- si/sau extracelular in infectia gonococica la ambele sexe si permite diferentierea gonococului gramnegativ de pseudogonococii grampozitiv prezenti pe frotiu); coloratia May-Grünwald-Giemsa (precizeaza si diagnosticul etiologic in trichomoniazele asociate infectiei gonococice).
Rezultate comentate
Din 551 de pacienti luati in studiu, numai la 58 (10,52%) s-au putut evidentia BTS asociate, si anume:
- sifilis + papilomatoza genitala 15 cazuri;
- sifilis + gonoree 11 cazuri;
- sifilis + trichomoniaza 10 cazuri;
- sifilis + scabie 10 cazuri;
- gonoree + papilomatoza 4 cazuri;
- gonoree + scabie + pediculoza 3 cazuri;
- trichomoniaza + papilomatoza 3 cazuri;
- papilomatoza + pediculoza 2 cazuri.
39 din bolnavii cu BTS asociate erau barbati, iar 19 femei.
Dintre cei 58 de pacienti, 24 aveau varsta sub 20 de ani, 20 erau intre 20 si 30 de ani si numai 14 depaseau 30 de ani.
Dintre pacientele studiate, numai 4 au avut ca simptomatologie subiectiva pruritul si cresterea cantitatii de secretie vaginala, restul afectiunilor asociate fiind descoperite numai cu ocazia investigatiilor efectuate.
Pacientii cu BTS apartin in majoritate categoriei "fara ocupatie" (mai ales femeile, 15 in lotul nostru), necasatoriti sau despartiti, conditiile socio-economice influentand deci aceasta categorie de boli.
Trebuie subliniata asocierea scabie + pediculoza la alte afectiuni BTS, fapt care pledeaza o data in plus pentru incadrarea acestora in grupa afectiunilor sus-mentionate.
Discu|ii
Principala caracteristica a dinamicii BTS in ultimele decade in Romania o constituie cresterea incidentei sifi-lisului si scaderea incidentei gonoreei, cazurile dublandu-se de la an la an, inregistrandu-se anual peste 8 000 de cazuri, fara a se declara toate cazurile.
Fig. 1 - Papilomatoza giganta

S-a observat existenta unei sinergii epidemiologice intre HIV si agentii etiologici ai altor BTS.
Prin eroziunile mucoase sau modificarile inflamatorii genitale, BTS cresc susceptibilitatea fata de infectia cu HIV. Astfel, atat la barbati, cat si la femei, prezenta unor ulceratii genitale (sifilis, herpes simplex, sancru moale) determina o crestere a riscului relativ de 1,5-7 ori, iar gonoreea, trichomoniaza si infectiile chlamidiene de 1,6-4,4 ori. In mod asemanator, infectia cu Gardnerella vaginalis se asociaza cu un risc crescut de transmitere a infectiei cu HIV.
Fig. 2- Scabie

Un aspect deosebit il reprezinta si actuala epidemie de scabie, calea sexuala de transmitere a acestei boli (printre alte cai de transmitere) avand o importanta deosebita.Mentinerea incidentei crescute a BTS explica si mentinerea actualei epidemii de scabie. Cunoasterea acestor aspecte pare astfel deosebit de importanta pentru medicul practician, prevenirea acestei boli realizandu-se si prin aplicarea masurilor de combatere a BTS.
In lumina datelor prezentate, la baza combaterii BTS, sta colaborarea dintre medicul specialist dermato-ve-nerolog si medicul de familie. Medicul de familie, prin relatia directa cu pacientul, va fi primul factor de interventie in prevenirea bolilor, in diagnosticul precoce, urmarirea, tratamentul corect, evolutia bolii.
Conform legislatiei in vigoare, sarcinile care revin pe linie antiveneriana medicului de familie (conform ord. M.S. nr. 544 din 1995) sunt:
- Depisteaza BTS cu ocazia examenelor curente (prin control la toti pacientii a tegumentelor, mucoaselor, organelor genitale).
- Efectueaza supravegherea epidemiologica antivene-riana a grupelor de populatie prevazuta in legislatia actuala prin control clinic si de laborator periodic.
- Efectueaza examenul clinic si serologic al elevilor in conformitate cu instructiunile legale.
- Indruma catre controlul medicului specialist dermato-venerolog din policlinica bolnavii suspecti de BTS.
- Acorda tot sprijinul necesar la desfasurarea anchetelor epidemiologice efectuate in policlinica.
- Efectueaza tratamentul ambulator al bolnavilor si contactilor de boli venerice pe baza indicatiilor specialistului dermato-venerolog.
- Asigura controlul postterapeutic al bolnavilor si contactilor de BTS din teritoriu.
In relatia medic-boala-pacient, medicul de familie are o importanta maxima, intrucat prin urmarirea nemijlocita a pacientului intervine atat terapeutic (asigura continuitatea tratamentului), epidemiologic (stabilire cu exactitate a contactilor) si este primul care face educatie igienico-sanitara a pacientilor sai. Astfel, pacientii trebuie informatii despre:
- modul de transmitere si manifestarile de debut ale BTS, ca si avantajul prezentarii la medic la primele semne de boala;
- evolutia si complicatiile BTS;
- cunoasterea metodelor de protectie antiveneriana;
- pericolul autotratarii pentru bolnav, familie, colecti-vitate;
- avantajul tratamentului precoce si corect;
- necesitatea si obligativitatea legala a tratamentului acestor boli;
- importanta declararii sursei si contactilor pentru eradicarea bolii venerice.
Concluzii
1. Asocierile BTS sunt in crestere.
2. Desi BTS asociate reprezinta un procent relativ mic (10,52%), ele trebuie luate in calcul in fata oricarui pacient.
3. Cunoasterea investigarea si tratarea BTS este responsabilitatea deopotriva a medicilor dermatologi, de laborator, epidemiologi si de familie.
4. O importanta problema o reprezinta infectia cu HIV/SIDA, deoarece prezenta bolilor venerice faciliteaza transmiterea HIV pe cale sexuala, iar lozinca lansata de OMS este: "combaterea infectiei cu HIV trebuie sa inceapa prin combaterea bolilor venerice".
5. Educatia sanitara antiveneriana are un rol hotarator in profilaxia si combaterea bolilor venerice.
_______________
Bibliografie

Benea V, Benea Elisabeta - Transmiterea sexuala a infectiei HIV. Dermato-Venerologie, 1998, vol. XLIII, nr. 3, 145-150.
Bucur G, Giurcareanu C - Boli transmise pe cale sexuala. Ed. Celsius, Bucuresti, 2000, 3-18.
Ciuchita T - Diagnosticul de laborator in infectia gonococica, Dermato-Venerologie, 1998 vol. XLIII, nr. 1, 29-31.
Diaconu JD, Gradina V si colab. - Aspecte ale morbiditatii prin bolile transmisibile sexual majore pe anul 1998 comparativ cu anii 1006 si 1997 in Romania. Dermato-Venerologie, 1999, vol. XLIV, nr. 3, 143-147.
Folescu F, Blaguescu R, Schult E - Coexistenta infectiei gonococice cu alte afectiuni cu transmitere sexuala in sectia Dermato-Venerologica Arad in perioada 1990-1996. Dermato-Venerologie, 1999, vol. XLIII, nr. 1, 25-27.
Grajdeanu IV, Giurcaneanu C, Nedelcu IA - Colaborarea dintre medicul specialist dermato-venerolog si medicul de familie in combaterea bolilor venerice. Dermato-Venerologie, 1999, vol. XLIV nr. 1, 9-12.
Holmes KK (sub red.) - Sexually Transmitted Diseases. Ed. Mc. Hill, 1990.
Petrescu ME, Diaconu JD si colab. - Programul national pentru profilaxia si combaterea bolilor transmisibile sexual (Proiect). Dermato-Venerologie, 1999, vo. XLIV nr. 2, 73-78.
Popescu A - Boli cu transmitere sexuala Ed. Medicala, Bucuresti, 1982.
Stoicescu Irina - Curs de Dermato-Venerologie. Ed. SITECH, Craiova, 2000.