Traducere: Dr. Mariana Coman (American Family Physician, vol. 68, nr. 9, 1 nov 2003)

Dispneea este o problemă comună a pacienților din ambulator. Stabilirea diagnosticului poate să fie o provocare deoarece dispneea poate fi simptom comun în mai multe boli. Timpul scurt de evaluare a bolnavului, de stabilire al diagnosticului pozitiv și de inițiere a terapiei adecvate cât mai rapid joacă un rol important și în controlarea anxietății care însoțește dispneea.

Medicul de familie trebuie să fie pregătit oricând pentru a trata adecvat un pacient cu dispnee acută.

H. D. Boloșiu, Laura Damian, Clinica Reumatologică, U.M.F. „I. Hațieganu“, Cluj-Napoca

Reumatismul articular acut (RAA) constă din numeroase manifestări clinice, dintre care cele mai importante sunt cardita, poliartrita și coreea, care urmează infecției streptococice și tind să apară la același pacient singure sau în strânsă succesiune, cu o frecvență mai mare decât ar fi de așteptat de la asocierea întâmplătoare. Tabloul clinic al RAA va fi prezentat în succesiunea fenomenelor patologice.

Maria Șuța [1], Luminița Matei [1], R. Șuța [1], D. Ivan [2]

[1] Facultatea de Medicină, Universitatea „Ovidius“, Constanța și [2] Spitalul Județean Focșani

Strategia terapeutică farmacologică în artrita idiopatică juvenilă (AIJ) este în plină dinamică. Principala nouă recomandare este administrarea precoce și agresivă a medicației modificatoare de boală în formele de AIJ cu indicatori de prognostic sever. Terapia farmacologică optimă implică recunoașterea corectă a subtipurilor de boală, care au prognostic și răspuns diferit la tratament. Metotrexatul rămâne medicamentul de primă alegere și cel mai utilizat în tratamentul acestei boli. Având în vedere recomandările FDA și rezultatele modeste la sulfasalazină în cazurile non-responsive la metotrexat, etanerceptul este recomandat ca a doua opțiune de tratament. Datorită efectelor simptomatice limitate în timp și mai ales a reacțiilor adverse, trebuie evitate dozele mari și administrarea îndelungată a glucocorticoizilor la copii.

Dr. Gabriela Udrea, sef de lucrari, Clinica de Medicina Interna si Reumatologie, U.M.F. "Carol Davila"; Centrul de cercetare al artritei precoce, Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino", Bucuresti.

Pana de curand, s-a acordat putina atentie metodologiei de evaluare a activitatii bolii, a progresiei radiologice si evolutiei sub tratament in artrita psoriazica. Odata cu progresele recente facute in terapia artritei psoriazice, Grupul Pentru Cercetare si Evaluare a Psoriazisului si Artritei Psoriazice (GRAPPA) a acordat un interes deosebit pentru dezvoltarea unor instrumente responsive si discriminative pentru evaluarea evolutiei bolii sub tratament. O serie de instrumente au fost preluate din studiul artritei reumatoide, altele din spondilita anchilozanta sau psoriazis si adaptate la artrita psoriazica. Domeniile asupra carora s-a convenit a fi evaluate in artrita psoriazica sunt: inflamatia articulara, alte manifestari (dactilita, entesita, intinderea leziunilor cutanate), unghiile (tipul intinderii), modificarile radiologice, markerii de inflamatie si evaluarile pacientului referitoare la boala. Pentru o parte din aceste domenii au fost identificate instrumentele de evaluare, pentru altele exista instrumente de evaluare in studiu, pentru ca - desi exista similitudini cu artrita reumatoida si cu spondilita anchilozanta - artrita psoriazica este o entitate de sine statatoare care are modalitati de evolutie particulare.

Prof. Univ. Dr. RUXANDRA IONESCU

Centrul de Cercetare în Patologia și Tratamentul Bolilor Sistemice Reumatismale, Spitalul Clinic Sf. Maria, UMF „Carol Davila“, București

O nouă înțelegere a factorilor care influențează lupusul eritematos sistemic (LES) și înțelegerea autoimunității au creat multiple opțiuni terapeutice în această boală și o mai bună utilizare a medicamentelor tradiționale. De asemenea, au început să fie evaluate și aplicate tratamentele preventive. Prevenția bolilor cardiovasculare, a osteoporozei și monitorizarea atentă a activității bolii au ameliorat morbiditatea și mortalitatea pacienților cu LES.

Tratamentul remisiv, la randul lui, este de 2 tipuri: clasic si biologic. Agentii remisivi clasici sunt: metotrexatul, sulfasalazina, leflunomidul, sarurile de aur, antimalaricele de sinteza, D-penicilamina, azatioprina, ciclosporina, ciclofosfamida. Agentii biologici sunt: agentii anti-TNF-alfa (infliximab, etanercept, adalimumab), agentii anti interleukina 1 (anakinra), rituximabul, abataceptul.

Agentii anti-TNF-alfa sunt agentii biologici cel mai mult folositi in practica medicala, in tratamentul PR; ei sunt indicati in forme active de PR, care nu au raspuns la tratamentul cu metotrexat si cu un alt agent remisiv clasic.

Prin realizarea unui diagnostic precoce al PR (de preferinta in primele 3 luni de la debut), prin administrarea prompta a unui tratament activ cu unul sau mai multi agenti remisivi clasici si prin recurgerea, atunci cand este nevoie, la tratamentul cu agenti anti- TNF-alfa, se realizeaza o ameliorare semnificativa a evolutiei si prognosticului pacientilor cu PR.

Gabriela Udrea

Sef lucrari, Clinica de Medicina Interna si Reumatologie, U.M.F. "Carol Davila"; Centrul de cercetare al artritei precoce, Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino", Bucuresti.

Pana de curand, s-a acordat putina atentie metodologiei de evaluare a activitatii bolii, a progresiei radiologice si evolutiei sub tratament in artrita psoriazica. Odata cu progresele recente facute in terapia artritei psoriazice, Grupul Pentru Cercetare si Evaluare a Psoriazisului si Artritei Psoriazice (GRAPPA) a acordat un interes deosebit pentru dezvoltarea unor instrumente responsive si discriminative pentru evaluarea evolutiei bolii sub tratament. O serie de instrumente au fost preluate din studiul artritei reumatoide, altele din spondilita anchilozanta sau psoriazis si adaptate la artrita psoriazica. Domeniile asupra carora s-a convenit a fi evaluate in artrita psoriazica sunt: inflamatia articulara, alte manifestari (dactilita, entesita, intinderea leziunilor cutanate), unghiile (tipul intinderii), modificarile radiologice, markerii de inflamatie si evaluarile pacientului referitoare la boala. Pentru o parte din aceste domenii au fost identificate instrumentele de evaluare, pentru altele exista instrumente de evaluare in studiu, pentru ca - desi exista similitudini cu artrita reumatoida si cu spondilita anchilozanta - artrita psoriazica este o entitate de sine statatoare care are modalitati de evolutie particulare.

S.I. Zaharie(1), L.C. Iovanescu(1), Aurelia Enescu(1), Mirela Zaharie(2)

(1) U.M.F.-Craiova, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova: Dr. Sorin Ioan Zaharie, medic specialist medicina interna, asistent univ. semiologie medicala, Clinica Medicala II; Dr. Liviu Constantin Iovanescu, medic primar medicina interna, sef de lucrari semiologie medicala, Clinica Medicala II; Dr. Aurelia Enescu, medic primar medicina interna, sef lucrari, Disciplina Urgente Medico-Chirurgicale.

(2) Dr. Mirela Zaharie, medic rezident cardiologie, Centrul de Cardiologie, Craiova.

Prevalenta pancreatitei acute si a celei cronice este crescuta la pacientii cu insuficienta renala cronica (IRC). Nivelurile serice ale enzimelor pancreatice depasesc frecvent limita superioara a normalului la majoritatea pacientilor cu IRC, din cauza reducerii ratei de filtrare glomerulara sau afectarii pancreatice coexistente. Pancreatita acuta este intalnita mai frecvent la cei cu dializa peritoneala continua ambulatorie (CAPD), comparativ cu cei tratati prin hemodializa (HD). Diagnosticul de pancreatita trebuie luat in considerare la pacientii cu CAPD, care prezinta dureri abdominale, daca cultura din fluidul de dializa este negativa sau atunci cand nu se produce o remisiune prompta a simptomatologiei dupa initierea terapiei cu antibiotice adecvate. Pancreatita cronica este rar descrisa la pacientii cu IRC, diagnosticul fiind dificil, in special in stadiul initial al bolii.

Dr. Camelia Diaconu, medic specialist medicina interna, asistent univ., doctorand dermatologie, Clinica Medicala I, U.M.F. "Carol Davila", Spitalul Clinic "Sfintii Imparati C-tin si Elena", Bucuresti.

Dr. Angela Sopa, medic primar medicina interna, Doctor in Stiinte Medicale, sef de lucrari, Clinica Medicala I, U.M.F. "Carol Davila", Spitalul Clinic "Sfintii Imparati C-tin si Elena", Bucuresti.

Dr. Alice Balaceanu, medic primar medicina interna, doctorand pediatrie, asistent univ., Clinica Medicala II, U.M.F. "Carol Davila", Spitalul Clinic "Sfintii Imparati C-tin si Elena", Bucuresti.

Manifestarile cutanate pot fi foarte valoroase in semnalizarea unui proces malign intern, inaintea aparitiei oricarei alte simptomatologii. Multe din aceste manifestari sunt controversate, in special cand o afectiune cutanata obisnuita, cum este keratoza seboreica, apare la pacienti cu cancer. Fiziopatologia leziunii cutanate care apare in relatie cu procesul malign nu poate fi totdeauna explicata. Aceste dermatoze pot sa apara inaintea sau dupa diagnosticarea tumorii maligne, iar in anumite cazuri pot semnala recurenta acesteia.